Working Definitions & Charters

Definiția de lucru a IHRA referitoare la materiale legate de Holocaust

Sunt considerate materialele legate de Holocaust documentele emise în perioada dintre sfârșitul Primului Război Mondial și închiderea lagărelor de persoane strămutate, în anii ’50. Materialele se referă la statutul juridic, politic, social, economic și cultural al grupurilor vizate de politicile de stat și/sau persecuțiile din intervalul de timp 1933-1945. Excepție de la parametrii temporali de mai sus o fac materialele referitoare la procesele criminalilor de război din timpul Holocaustului, mărturiile despre Holocaust și negarea acestuia, comemorarea și memorialistica Holocaustului, compensații și gestionarea bunurilor personale, documente din colecții mai ample care sunt relevante pentru istoria Holocaustului.

Lista tipurilor de materiale cuprinde, deși nu se limitează la:

  1. Documente scrise, incluzând, printre altele, acte guvernamentale, proceduri juridice, procese verbale, documente personale, jurnale, memorii și corespondență;
  2. Copii electronice, facsimile, machete, microfilme și reproduceri fotografice;
  3. Lucrări imprimate pe hârtie, incluzând, printre altele, circulare, anunțuri, reclame, fluturași, postere și hărți;
  4. Înregistrări video și filme;
  5. Interviuri audio și video;
  6. Cărți, pamflete, manuscrise și transcrieri;
  7. Înregistrări muzicale și partituri; și
  8. Imprimări originale și în copie ale fotografiilor, albumelor foto, diapozitivelor și negativelor fotografice.

Materialele relevante în studiul Holocaustului oferă informații privind o largă varietate de subiecte, dintre care cele importante sunt cele care se referă la omorârea sistematică, orchestrată de stat, a aproximativ șase milioane de evrei și a jumătate de milion de romi, în Europa și nordul Africii, de către regimul nazist și colaboratorii săi. În plus, aceste materiale oferă informații referitoare la o gamă largă de aspecte conexe. Ariile tematice conexe pot include:

  1. Viața comunitară a grupurilor de victime în perioada antebelică, în acele zone unde Holocaustul avea să aibă loc;
  2. Ascensiunea politică a nazismului în Germania, a fascismului și a ideologiilor și politicilor etnice în celelalte state ale Europei;
  3. „Știința” rasistă de factură nazistă și propaganda împotriva evreilor, romilor și a altor grupuri-țintă ale naziștilor, înainte de al Doilea Război Mondial și de Holocaust;
  4. Politica nazistă anti-evreiască din anii ’30;
  5. Emigrarea grupurilor-victimă din Europa ocupată de naziști;
  6. Comunitățile de refugiați din diverse țări;
  7. Reacția (sau lipsa de reacție) a comunității internaționale față de ascensiunea nazismului și de persecuția evreilor și a altor categorii;
  8. Politicile și practicile de ocupație naziste;
  9. Selecția, deportarea și omorârea evreilor din Europa;
  10. Crimele în masă comise de Einsatzgruppen, alte unități militare germane, poliția locală, unități auxiliare și colaboratori;
  11. Ghetouri, lagăre de concentrare, lagăre de muncă și lagăre de exterminare;
  12. Soarta polonezilor, romilor, persoanelor homosexuale, martorilor lui Iehova, persoanelor cu dizabilități fizice și psihice, prizonierilor de război sovietici, opozanților politici și a altor grupuri-țintă, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial;
  13. Persecutarea populațiilor indigene sau persecuțiile comise de către acestea în statele controlate de naziști sau aliate ale acestora;
  14. Colaboratorii naziștilor în diverse state;
  15. Regimurile politice în statele-satelit ale naziștilor și politicile față de populația locală;
  16. Mișcările de rezistență față de politicile și acțiunile naziste;
  17. Acțiunile de salvare a celor amenințați de naziști;
  18. Viața fugarilor în timpul Holocaustului;
  19. Descoperirea și dezvăluirea informațiilor referitoare la lagărele de muncă, de concentrare și de exterminare;
  20. Eliberarea supraviețuitorilor Holocaustului;
  21. Căutarea și arestarea criminalilor de război;
  22. Procesele crimelor de război;
  23. Experiența supraviețuitorilor după eliberare;
  24. Bricha și alte mișcări similare de evadare și salvare;
  25. Experiența evreilor în taberele de persoane strămutate sau în alte spații, după eliberare;
  26. Emigrarea în Palestina, Statele Unite și alte state, după război;
  27. Solicitări de reparații și revendicări de bunuri materiale;
  28. Memoria și comemorarea Holocaustului;
  29. Comisii istorice oficiale; sau
  30. Documentația contemporană referitoare la negarea și distorsionarea Holocaustului.

Rezultatele cercetărilor în cauză vor evidenția cât de mult posibil diferența dintre experiențe și date din documentația relevantă pentru studierea Holocaustului și cele din documentația privind alte crime comise de regimul nazist.